La data de 28.02.2023, Moraru Rodica, logopedă în cadrul Serviciului de Asistență Psihopedagogică a desfășurat atelierul de lucrur cu cadrele didactice din IP Gimnaziul Sămășcani cu genericul: „Identificarea și evaluarea tulburărilor dislexo-grafice”, exprimându-și încrederea că activitățile de acest gen reprezintă o variantă optimă pentru studierea și diseminarea bunelor practici cu caracter incluziv.
Scopul activității a urmărit sensibilizarea, informarea şi conștientizarea participanților despre specificul dezvoltării și procesul de evaluare al elevilor cu tulburări dislexo-grafice.
În cadrul atelierului, logopeda a relatat despre specificul manifestărilor dislexo-grafice nominalizând cauzele, formele enumerate în literatura de specialitate și a descris aspectul psihologic al elevilor marcați de acest fenomen.
Profesorii au avut oportunitatea de a practica și a experimenta împreună cum se realizează evaluarea utilizânt testul: ,,3 din 8- determinarea predispoziției pentru dislexo-disgrafieˮ. Afost în primul rand o întâlnire fizica pentru a interacționa cu instrumente specifice, concrete pentru a recunoaște diferite tipuri de dislexo-dsgrafii: dislexia fonetică (dislexia acustică); dislexia semantică; dislexia agramaticală; dislexia mnestică (primară); dislexia optică; dislexia tactilă (în cazul celor ce scriu-citesc Braille).
Însoțite de exemple vizuale, au fost prezentate metode specifice de intervenție cu ajutorul cărora, manifestările dislexo-grafice pot fi depășite sau ameliorate: exerciții de dezvoltare a motricității fine; exerciții pentru educarea şi dezvoltarea capacităţii de orientare
şi structurare spaţială; exerciții de dezvoltare a memoriei motrice grafice; exerciții de educare şi dezvoltare a aspectului fonematic și fonologic.
Pentru îmbunătățirea citirii, scrisului și ortografiei, a fost descrisă metoda R. Davis ( formarea reprezentărilor grafice prin modelarea din plastilină/lut a diferitor structuri lingvistice). Ronald Davis teoretizează că dislexicii sunt gânditori de imagine care experimentează dezorientări perceptuale în sensul timpului, vederii, auzului și/sau echilibrului și coordonării. Metoda oferă o soluție bazată pe două elemente cheie: control al dezorientării perceptuale și eliminare a cauzelor dezorientarii perceptuale.
Drept resursă informativă s-a vorbit despre “Steluțe pe pământ”- un film indian impresionant despre un băiețel care suferă de dislexie. Acest film ne arată că fiecare copil este diferit și că este important ca profesorii să înțeleagă problemele cu care se confruntă. Filmul ne arată și că un sistem educațional care pune accentul pe disciplină și muncă, nu este ideal pentru fiecare copil fără individualizare. De aceea e important să fim înțelegători cu cei din jur și să le acordăm libertatea de a se descoperi și a se exprima.
Deși dislexia este o tulburare ce nu trebuie ignorată, ea nu reprezintă nici un obstacol de netrecut. Sunt mii de exemple de persoane cunoscute dislexice care au reușit să trăiască o viață plină de satisfacții și chiar să aibă o carieră de succes printre care: inventatorul Thomas Edison, pictorul Leonardo Da Vinci, Pablo Picasso, Albert Einstein, George Washington, Winston Churchill, Henry Ford, Hans Christian Andersen, Agatha Christie.
Mai mult, pe lângă experiența practică cadrele didactice au avut acazia să pună întrebări și să primească răspunsurile specialistului, cu viziuni diferite în abordare, asemănătoare sau complementare care efectiv au contribuit și mai bine la integrarea în complexitatea subiectului.
La finalul activității toți participanții au primit pliante informative despre dislexie, disgrafie, iar drept feedbak, cadrele didactice au apreciat inițiativa SAP de a veni cu schimb de experiențe nemijlocit în situații de învățământ incluziv.
